Vukovi...

Vukovi

Ca rapitori recunoscuti, lupii depind de prada lor: caprioare, ciute...

Unii lupi părăsesc haita de bunăvoie sau obligaţi şi atunci devin lupi singuratici. Aceşti lupi sunt, aproape întotdeauna, masculi şi, în general, părăsesc haita înaintea împlinirii vârstei de doi ani, deşi cercetătorii au găsit şi cazuri de lupi mai vârstnici care-şi părăsesc haita după ce sunt deposedaţi de titlul de mascul alfa, sau atunci când partenera lor moare....

Lupii sunt foarte fideli, rămânând până la moarte alături de partenera aleasă pentru reproducere.

Boris Novković - Vukovi Umiru Sami:

Se spune că omul devine lup, în confruntările cu alţi oameni... Şi, devine Lup Singuratic atunci când se confruntă cu el însuşi... ?

totuşi...
lupul, ciuta, taina, vântul...
roua munţilor , Cuvântul,
aripi... suflete pereche,
nu sunt doar poveste veche...
Sibilla

Impreuna slujitori

Impreuna slujitori

Cand oamenii gandesc e minunat, Cand spun ceea ce gandesc, devin puternici, iar cand fac ceea ce spun au ajuns intelepti. Astfel, daca ne centram, facandu-ne din gand, vorba si fapta, o coloana a infinitului care urca spre Dumnezeu, vom reusi sa aducem lumina, chiar si in cel mai intunecat colt al universului. Sa nu uitam ca dupa Inviere, Manatuitorul s-a "pogorat in iad si pe diavol l-a surpat"! Adica a insamantat lumina, acolo unde ea fusese ucisa de intuneric. Sa ne rugam impreuna pentru Pace, Lumina si Iubire. Si...sa ne rugam pentru cei care au uitat sa se roage ei insisi. "Dumnezeule, viata mea este in mainile tale! Intareste-mi Hristoase mintea, sufletul si trupul pentru a putea sluji Adevarul si Viata. Indeparteaza de la mine tot ceea ce este intunecat si malefic. Amin!"

DIALOGUL

Sunăm, ne apelăm, ne conectăm
Şi de semnale-i saturat eterul;
Comunicăm febril, dialogăm
Şi, prinşi de-acest vârtej, prea des uităm
Că mai avem un fir direct cu Cerul.

Pământul ne-a rămas parcă prea mic
Căci anulând distanţe, cu-ndrăzneală,
Vorbim mai mult, spunând ades... nimic,
Ne-apropie omniprezentul „clic”
Dar ne despart prăpăstii de răceală.

Sunăm să cerem şi să oferim,
Avem agenda supraîncărcată
Cu prieteni, cunoscuţi sau anonimi
Şi-n dialog steril ne irosim
Iar linia spre Cer e neglijată.

Tatăl ceresc aşteaptă răbdător
Să-L mai sunăm, să-I spunem ce ne doare,
Să-I cerem, cu credinţă, ajutor,
Să-I mulţumim că e îndurător,
Să-L lăudăm în sfântă închinare.

E dialogul binecuvântat
Când pe genunchi avem conexiune
Cu Cerul, niciodată ocupat,
Cu Cerul ce răspunde garantat,
Cu Ceru-n dialogul rugăciune.

Mereu deschis, mereu având semnal
Şi peste tot având acoperire,
Acest serviciu unic e vital
Iar dialogul, strict spiritual,
Ne-mbogăţeşte în dumnezeire.

Sunăm, ne apelăm, ne conectăm
Şi de semnale-i saturat eterul
Dar, prinşi de-acest vârtej, să nu uităm
Că doar de pe genunchi înaintăm,
Dialogând neîncetat cu cerul


sursa : aici

Şi totuşi... vine toamna...

Adrian Paunescu - Cantecul lui Stefan cel Mare:

Cenaclul Flacăra 35---Editia 2008 :

Eminescu-i România, tăinuită în Cuvânt :

Tatiana Stepa-Si totusi vine toamna....

Flori de mină - Banatul Montan

Flori de mină - Banatul Montan

Constantin Gruescu s-a născut în 1924 la Dognecea şi este tehnician minier pensionar. Pasionat şi autodidact în ceea ce priveşte mineralogia estetică, el a pus bazele unui muzeu particular încă din anul 1954, realizat în propria sa locuinţă din Ocna de Fier. Descoperirea lui din 1972, o nouă formă de creştere a cuarţului, i-a adus recunoaşterea internaţională. Aceasta este de fapt o nouă formă de maclare a cuarţului, cea coaxială cu concreşteri radiale, cu dublă şi triplă maclare. Macla Gruescu are, practic, trei forme de reprezentare: simplă, în formă de papion, dublă, în forma crucii Sfântului Andrei, şi triplă, în formă de cruce. Colecţionarul spune că, pe plan intern, descoperirea nu i-a adus vreo recunoaştere importantă din partea autorităţilor româneşti, iar el nu doreşte acest lucru într-un mod deosebit, mai curând ar dori promovarea Banatului pe plan internaţional.

Ce-şi mai doreşte omul Constantin Gruescu după o viaţă de periplu prin lume şi după nenumărate titluri şi distincţii care i s-au conferit în toţi aceşti an? „Înfiinţarea unei case europene pentru acest tezaur“, adică, un muzeu cu dimensiuni mai mari decât cel pe care îl are acum amenajat în propria-i casă, dorinţă pe care mineralogul speră că o va putea materializa până nu va închide ochii.

http://www.youtube.com/watch?v=_eCFtz6JBoU&feature=related

Constantin Gruescu este membru al Societăţii Române de Ştiinţe Naturale, membru al Asociaţiei Internaţionale de Mineralogie din Basel (Elveţia), iar în timpul mandatului fostului preşedinte Ion Iliescu a fost decorat cu Crucea Naţională „Serviciul Credincios“- Clasa a III-a. *

„Casa Binelui“, pe internet

Constantin Gruescu

Muzeul de mineralogie estetică a fierului – Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin

http://www.constantingruescu.ro/

De citit si urmatoarele informatii :

• Muzeul de mineralogie estetică a fierului - Constantin Gruescu
• Constantin Gruescu şi Paradisul florilor de mină
• Lumea pe dos - FLORI DE MINĂ
• Constantin Gruescu, la ceas aniversar
• Constantin Gruescu
• Ocna de Fier, Muzeul de mineralogie estetică a fierului - (Caraş-Severin)
• Secţia „Mineralogie“
• Paradisul florilor de mină
• Imagini din Ocna de Fier şi împrejurimi
• Omului deosebit poet şi scriitor Mihai LEONTE din Moldova-Nouă
• Muzeul imposibil
• Din nou, despre risipa de valori – Twin Peakse-ul carasean...
• 
  

Alte site-uri de profil:

• http://www.minerals.ro

Muzeul de mineralogie estetică a fierului se află în în casa particulară a lui Constantin Gruescu, supranumită „Casa Binelui“, localitatea Ocna de Fier, str. Vale nr. 113, judeţul Caraş Severin.

Pentru vizitarea muzeului, este indicat să vă programaţi la tel. 0255-527822 (Constantin Gruescu).

Acces: cea mai convenabilă rută este pe şoseaua Bocşa-Ocna de Fier.