Iubesc să iubesc...

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi ! ( Octavian Paler )
A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi! (Octavian Paler)

sâmbătă, 24 iulie 2010

Mile...


Mile...


* În faţa idolilor lumii voastre, NU plec genunchii, NU mă închin ! * – Mile Cărpenişan

Vreau sa fiu om de zapada…

…sa nu fiu deloc complicat. Sa ma poata face si desface oricine din trei bulgari rostogoliti. Sa am curul mare pieptul potrivit si capul ca o bila. Sa ma multumesc cu o oala pe post de palarie, un morcov sa-mi fie nas si doua bucatele de carbune ce odata au fost jeratec sa imi stea pe post de ochi. As vrea sa fiu un om de zapada. As vrea sa se bucure toti copiii in jurul meu, sa starnesc zambetele bunicilor lor si parintilor ce odata au fost copii. As vrea sa fiu un om de zapada pentru ca traiesc intr-o tara plina de ura fata de orice mai putin fata de oamenii de zapada. Nu mai vreau sa fiu din carne si oase pentru ca alea se strica cu timpul. Mai mult sunt atacate mereu si urate gratuit pentru ca asa e cica “firesc” in tara asta cenusie. E tara in care e bine sa fiu om de zapada. Atunci cu siguranta voi vedea multe zambete si sunt convins ca nu ma va deranja nimeni. Pai ce nu aveti dovada? Cine s-a preocupat vreodata serios sa curete zapada? Nimeni. Asa ca eu voi putea sa raman linistit si sa nu provoc griji prin simpla’mi existenta pana la primavara. Cine s-ar ingrijora pentru un biet om de zapada? …. iar apoi cand vine primavara as vrea sa ma topesc si sa devin apa. Sa se scalde toti copiii in ea si sa se bucure sa se balaceasca si bunicii si da si parintii ce odata au fost si ei copii….

Amintire cu Mile Carpenisan

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zbhhBOSpI5U&feature=related]

Mile * s-a mutat pe steaua lui *, o stea mai stralucitoare ca altele, caci Mile e unul din cei ce raman, desi a plecat prea devreme, mult prea devreme… Sa-l pomenim cu Respect, si sa nu uitam sa-i sunam parintii, sotia de sarbatori, ca nu le-o fi usor si Mile nu uita pe niciunul din noi… Ramas bun, brate Mile ! Zbogom brate !

Mile... :

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=vsR09E13IlI&feature=related]

Meditati la lectiile de : CURAJ, DEMNITATE, PROFESIONALISM, DARUIRE, MORALITATE ce-l descriu pe MILE CARPENISAN si voi, trogloditilor, ciocu mic, ochii-n pamant, nemernicilor ! Profesia de Jurnalist, reporter, corespondent de razboi a fost modul lui de viata si si-a respectat profesia si si-a facut-o cu profesionalism!

MILE CARPENISAN - in memoriam - part III by Cosmin Dumitru

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3560remH6p0&feature=related]

MILE

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Se face piatra si cade
peste tot noroiul lumii.

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Fulg orfan, se ridica la cer,
sa-l intrebe pe Dumnezeu.

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Bob langa bob,
pana inunda pamantul

cu strigat din toti rarunchii
de dragoste de viata,
asa cum numai inima sarbului
o poate muri
in fiecare clipa.

Drum bun, Mile Carpenisan!

Horia Blidaru

MILE CARPENISAN - in memoriam part V - 40 (by Cosmin Dumitru)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=mw0jGxCoEnI&feature=related]

* ..Iar acum sfarsitul e aproape si infrunt cortina finala. Prietene iti spun clar ca imi sustin cauza de care sunt sigur. Am trait o viata plina, am calatorit pe fiecare cale a mea, dar mai mult, mai mult decat atat am facut-o in felul meu.
Regrete am cateva, dar apoi…sunt prea putine pe care sa le mentionez. Am facut ceea ce trebuie sa fac si uite asa am trecut prin toate fara exceptie. Mi-am programat fiecare deplasare si fiecare pas pe care l-am facut pe drumuri laturalnice.
Ah…si, mai mult… mai mult decat atat am facut-o in felul meu.
Da, au fost vremuri sunt convins ca le stii, in care am muscat mai mult de cat am putut inghitii, dar prin toate cu caderi si ridicari am reusit le-am ros si apoi le-am scuipat, am infruntat tot si am stat drept …si stii ceva ?… am facut-o in felul meu.
Am iubit, am zambit si am plans, am avut partea mea la paguba, iar acum cand lacrimile au devenit substitut pentru bucurie ma uit in urma si ma amuz.
Cand ma gandesc ca am fost capabil pentru toate astea si nu intr-un mod rusinos…e clar. A fost in felul meu.
Ce e de fapt… un barbat … daca nu e instare sa se domine pe el atunci probabil nu va avea nimic. Un barbat trebuie sa aibe puterea sa spuna lucrurilor pe nume asa cum le simte si nu intr-un mod in care iar face pe altii fericiti.
Si istoria o va spune. Mi-am asumat toate bunele si relele si pana la urma am mers pe calea mea.
Da, e calea mea. *


MILE

Mile Carpenisan - A transmis ce stia el !.mpg

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=BDlfrWNN-1M&feature=related]

Am incercat toata viata mea sa inchid ochii si sa nu ma uit la lucrurile urate care se intamplau in jurul meu. Dar astazi nu mai pot sa mint … astazi sunt trist. Ar trebui sa fiu vesel astazi e anul nou … doar ca acest an nou nu are cum sa ma bucure. Nu mai vreau sa-i mint pe altii si nici sa ma mint pe mine … mi-e greu sa-mi vad parintii batrani chinuindu-se sa supravietuiasca. Nu numai ca se chinuie ei, dar sufera si pentru mine incercand sa ma ajute tocmai atunci cand eu ar trebui sa fiu langa ei si sa le sar in ajutor. Pentru mine astazi nu e sarbatoare … pot sa ma bucur numai pentru ca ai mei sunt vii, doar ca nu stiu cum as putea sa-i ajut si de fiecare data cand imi cer sa le fiu aproape eu gasesc motive sa ma ascund doar pentru ca sunt constient ca nu sunt omul care ma cred ei a fi. Si da astazi sunt trist pentru ca in prima zi a noului an am puterea sa recunosc ca nu imi arde de sarbatoare. Ar fi motive de bucurie daca as stii ca toate sunt la locul lor, doar ca nu mai vreau sa mint si da viata e fututa rau, iar pe mine incep sa ma ajunga din urma umbrele trecutului si chiar nu mai am putere sa pacalesc pe nimeni. Nu vreau acum din toate astea sa fac vreo drama, doar ca uneori si Mile are dreptul sa fie trist. Nu ma analizati si nu ma judecati. Sa lasam timpul sa le vindece pe toate si ascultati-l pe Balaseviciul meu.

http://milecarpenisan.ro/page/2/

http://www.youtube.com/watch?v=Xc1_6pLBQCI


Kaд Србин умире….
( napisao horia blidaru prevod pavle bjelaković )
Kad Srbin umire,
Suza zaćuti.
I pretvorena u kamen pada
U blato ovozemaljsko.Kad Srbin umire
Suza zaćuti
Pahulja siroce u nebo leti
Da pita Gospoda.Kad Srbinu umire
Suza zaćuti
K’o zrno kraj zrna
Dok ne preplavi zemlju.Sa krikom od svih uzdaha
Od ljubavi i života.
Onako kako samo srce srpsko
Da umire zna
Svakoga trena.

Kaд Србин умире,
Суза заћути.
И претворена у камен пада
У блато овоземаљско.Kaд Србин умире,
Суза заћути.
Пахуља сироче у небо лети
Да пита Господа.Kaд Србин умире,
Суза заћути.
К’о зрно крај зрна
Док не преплави земљу.Са криком од свих уздаха
Од љубави и җивота.
Онако како само срце
Да умире зна
Свакога трена.

Autor: pavle bjelakovic

Puţini sunt cei, care rămân şi după ce pleacă… Puţini, dar, sunt. Repere, modele, rouă sufletelor noastre. Oamenii de Zăpadă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu